Imaginea senzoriala este

Slideshare uses cookies to improve functionality and performance, and to provide you with relevant advertising. If you continue browsing the site, you agree to the use of cookies on this website.

Toernooibase kndb nl partijen

See our User Agreement and Privacy Policy. See our Privacy Policy and User Agreement for details. Published on Jan 26, Manual psihologie clasa a x a.

SlideShare Explore Search You. Submit Search. Home Explore. Successfully reported this slideshow.

850 evo 860 evo raid 0

We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime. Upcoming SlideShare. Like this document? Why not share! Embed Size px. Start on. Show related SlideShares at end. WordPress Shortcode. Published in: Self Improvement. Full Name Comment goes here.

Are you sure you want to Yes No. Constantin Valentina.La mai putin de doua ore de mers cu masina de Timisoara, Geoparcul Dinozaurilor de la Hateg s-a imbogatit cu o livada. Insa nu este vorba despre orice fel de livada, ci una in care vizitatorii au posibilitatea de a cunoaste fel de fel de senzatii, pe care nu le pot experimenta decat in natura.

Oamenii nu vor fi limitati din punct de vedere al experientelor fizice, asa cum se intampla in mod normal intr-o arie protejata. Acestia vor putea atinge rocile vulcanice si vor putea reinvata sa comunice, intr-o maniera aparte. Vizitatorii vor putea pasi pe poteca timpuluispre aleea formelor impietriteca sa admire Expozitia imagine si imaginatie. Un alt punct punct de atractie din Livada Senzoriala este vulcanuliar cei dornici sa redescopere experientele demult uitate, vor putea simti Gustul pamantului.

Carte senzoriala cu activitati Montessori

Unul dintre cele mai importante obiective din cadrul livezii este Foisorul comunicarii. Aici, fiecare vizitator isi va putea transmite povestea unor oameni pe care, cel mai probabil, nu ii va intalni niciodata. De asemenea, cei care doresc pot lasa inregistrari video sau fotografii facute in geoparc, pe un stick USB. In plus, oamenii vor putea comunica unii cu altii prin mesaje creative, fara sa foloseasca limbajul verbal. Iar prin acest proiect, vizitatorilor li se propune o modalitate inedita de a intelege si a intra in contact direct cu elementele naturii si cu detaliile legate de istoria Pamantului.

Tot aici, cei care viziteaza zona, vor putea vedea Valea Dinozaurilor, o zona intinsa in care sunt expuse exemplare din cele 10 specii de dinozauri care au trait in tara Hategului. Avem si noi un parc asemanator intr-un judet invecinat Timisului! Geoparcul se intinde pe o suprafata de Web analytics. Autor: Bianca Dichis.

1 84 m in feet

Informatiile publicate de opiniatimisoarei. Ai vazut deja Jurassic World? Noi restrictii in Grecia in doua dintre cele mai populare zone Lacul blestemat, unde au loc disparitii misterioase si se isca furtuni Sa te lingi pe degete, nu alta. Pita coapta pe vatra, in tast, cu gemLaboratorul 3. Echipamente de achizitie a imaginilor Camere foto si video digitale.

Se doreste introducerea notiunilor minimale necesare pentru intelegerea fenomenelor care au loc la nivelul diferitelor tipuri de senzori. Aceasta intelegere constituie baza pentru aprecierea parametrilor unui senzor de imagine si, ca urmare, pentru posibilitatea alegerii senzorului adecvat unei anumite aplicatii de vedere artificiala. Dupa modul constructiv exista urmatoarele tipuri de senzori:. Primele tipuri de senzori pentru camerele de luat vederi s-au bazat pe tuburile fotosensibile cu baleiaj.

Astazi aceste tipuri de senzori practic nu se mai folosesc.

Ce poți să lucrezi când ești student la psihologie?

Caracteristicile lor, ca si ale tuburilor cinescoape, dispozitivele complementare de afisare a luminii, au influentat insa decisiv standardele de televiziune care sunt valabile si astazi. La tubul Vidicon in sectiunea de formare a imaginii, lumina elibereaza electroni la trecerea prin fotocatod, prin efect fotoelectric. Acesti electroni, ajung la o tinta de sticla incarcata pozitiv. Ca urmare a bombardamentului cu electroni apare o emisie de sarcini pozitive proportionala cu lumina incidenta la intrare.

In sectiunea baleiaj, spatele tintei este maturat cu un fascicul de electroni emis de un tun. Acesti electroni sunt absorbiti proportional cu sarcinile pozitive. Fasciculul reflectat este preluat de catod in amonte de sectiunea de amplificare. Tubul Vidicon are o tinta de sticla, fundul tubului, acoperita de un film transparent conductor electrod si de un strat fotosensibil granulat a carui rezistenta variaza local sub actiunea luminii.

Anodul accelereaza electronii catre tinta. Stratul fotosensibil are un potential slab pozitiv, astfel incat sa creeze un camp electric local. Grila este incarcata pozitiv, ceea ce are ca efect franarea electronilor care trec prin ea. Acesti electroni ajung la tinta, stratul fotoconductor, cu viteza aproape nula. Acolo unde ajung fotonii, pe tinta, rezistivitatea locala scade. Deci curentul rezultat ca urmare a prezentei electronilor pe tinta, va depinde de rezistivitatea stratului, deci de fluxul luminos, si de perioada de baleiaj.

Se poate lucra cu o perioda de baleiaj constanta de exmplu 40 ms pentru ca dependenta sa se refere numai la fluxul luminos. Ca dezavantaje ale acestui senzor ar fi urmatoarele:.

Senzorul ofera o calitate foarte buna a imaginii din punct de vedere al rezolutiei si al culorii. Pentru a nu avea probleme cu geometria imaginii, ca si la tubul cinescop, ar fi fost necesar ca toate punctele de pe suprafata fotosensibila sa fie egal departate de tunul de electroni care face baleiajul. Din acest punct de vedere suprafata ideala ar fi fost un patrat sferic un petec de pe suprafata sferei marginit de patru arce egale.

Insa, cu o singura imagine, respectiv cu un senzor de imagine, nu se poate obtine informatia despre profunzime, adica distanta pana la punctele din imagine. Cele mai simple componente electronice sensibile la lumina sunt fotodioda si fototranzistorul.Praguri senzoriale; rolul organelor de sim n aprecierea caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare.

Informaiile referitoare la caracteristicile senzoriale ale produselor alimentare sunt transmise sistemului nervos central prin terminaii nervoase specifice, numite receptori. P r ile receptoare ale organelor de sim percep un anumit fel de energie, pe care o transform ntr-o excitaie nervoas. Aceast excitaie este transmis de prile conductoare, prin anumite ci, spre centrii nervo i superiori creier. Aceste tipuri de excitaii poart denumirea de excitaii specifice adecvate.

SENZATIILE

Exist i excitaii nespecifice: de ex. Receptorii acestor senza ii sunt localiza i la suprafa a pielii sau n apropierea acesteia, lucru foarte important n momentul contactului consumatorului cu alimentul, care l impresioneaz senzorial prin arom, aspect, culoare, gust etc. Un stimul care ac ioneaz asupra unui organ receptor nu provoac senza ie dect dac este suficient de intens ceea ce nseamn c exist o limit, un prag de percepere.

Pragul acesta, pragul absolut al senza iei, reprezint cea mai mic valoare a unei stimul ri n stare s provoace o senzaie. Cercetrile arat c aceste praguri sunt variabile de la un om la altul i chiar la acelai om, n funcie de mai muli factori i condiii. Sensibilitatea senzorial este o m rime ce caracterizeaz capacitatea de a reaciona a diferiilor analizatori; ea este invers proporional cu pragul senzorial absolut sau diferen ial ; cu ct o persoan percepe concentra ii mai slabe ale unor substan e pragul sau gustativ, olfactiv este mai cobor tcu at t sensibilitatea sa gustativ este mai mare.

Pragul diferenial reprezint cea mai mic diferen dintre stimuli, n stare s determine o diferen de senzaii. Excitaia unui organ de sim poate s se rsfrng asupra sensibilitii unui alt organ de sim prin inducie.

Michaels sales

Creterea sensibilitii n acest caz poart numele de sensibilizare. Unele sunete mresc sensibilitatea organului vederii fa de diferite lumini i culori, iar altele, mresc sensibilitatea gustativ.

Un factor sensibilizant al gustului este temperatura; intervalul de temperatur optim pentru perceperea senzatiilor gustative este cuprins ntre 30 i 40oC. Consecina a celor artate mai sus, la examinarea senzorial a produselor alimentare este necesar s se creeze condiii care s sensibilizeze organele de sim.

Upgrading perks in cold war zombies

Organele de sim i modific sensibilitatea adapt ndu-se la intensitatea excita iei, n sensul creterii sau micorrii acesteia. Adaptarea nu trebuie confundat cu fenomenul de oboseal a organelor de sim, care i pierd acuitatea datorit excitrii lor prelungite. Pentru a imprima un caracter de obiectivitate metodelor de examinare senzorial este necesar ca degust torul s delimiteze constatarea obiectivcare este n mare msur de ordin fiziologic, de aprecierea propriu-zis psihologic i subiectiv.

Analiza senzorial are la baz capacitatea organelor de sim de a analiza senzaiile percepute, senzaii ce ncep n organele de sim i se termin n scoara emisferelor cerebrale. Sim urile participante la analiza senzorial conduc la nregistrarea cantitativ i la interpretarea cerebral a impresiilor precum i la compararea lor cu alte impresii analoage. Acest proces n special fiziologic poate fi redat destul de obiectiv i reproductibil n stadiul actual al metodelor de examinare senzorialcu condi ia ca senza ia nregistrat de sim ul degusttorului s nu fie umbrit i modificat de alt apreciere psihic, provocat de solicitare concomitent.

Senza iile vizuale joac rolul cel mai important n rela iile omului cu mediul i, respectiv, cu produsul alimentar: cu ajutorul senzaiilor vizuale se obin informaii, de la mari distane, despre lumea nconjurtoare, ceea ce nu se ntmpl n cazul auzului i, cu att mai puin, n cazul gustului, al mirosului etc. Cu ajutorul analizatorului vizual ochiul, pe baza mesajelor aduse de radia iile luminoase, se formeaz percepia vizual a alimentelor.

Globul ocular este astfel alctuit nct joac rolul unei camere obscure: fascicolul de lumin primit de ochi este proiectat de cristalin pe retin; pe retin se formeaz imaginea obiectului privit; spre creier excitaiile merg pe calea nervului optic. Importana culorii n aprecierea calitii produselor alimentare nu poate fi neglijat de juriu, comisia de recepie; ea este n strns legtur cu gradul de prospeime i de puritate a produselor alimentare, n general cu calitatea acestora.

imaginea senzoriala este

Percep ia vizual a produsului alimentar constituie o imagine de ansamblu a nf i rii exterioare i a culorii acestuia, importante n recunoa terea, identificarea i aprecierea calitii produselor alimentare.

Senza iile vizuale apar sub ac iunea radia iilor electromagnetice cuprinse ntre i nm. Dincolo de aceste limite undele electromagnetice nu sunt vizibile; ele au ns alte efecte: chimice, calorice etc.Senzatiile si perceptiile, dupa cum aratam, au un rol comun: acela de preluare a informatiilor din mediu, din aceasta cauza adeseori ele se confunda.

In realitate nu este vorba de doua procese separate ci de doua etape subprocese succesive ale aceluias tip de operare informationala, una analitica alta sintetica, separate doar din ratiuni didactice. Intr-o prima etapa sistemul psihic preia o serie de amanunte izolate despre mediu senzatiile urmand ca apoi detaliile sa fie ansamblate, ca intr-un puzzle, rezultand imagini ale unitatilor lumii sau a obiectelor perceptii.

Viteza cu care cele doua etape se succed este foarte mare privind un brad de ex. Senzatiile pure se intalnesc foarte rar in natura, doar la animalele inferioare si la nou nascuti, al caror creier nu este pregatit complet sa faca asocierea de informatii in scopul obtinerii de percept Preluarea informationala este conditionata de contactul nemijlocit al acesteia cu analizatoriisubstratul biologic al senzatiilor si perceptiilor.

imaginea senzoriala este

Analizatorii, porti de intrare a informatiei in blocul cognitiv al sistemului psihic, au in componenta lor urmatoarele segmente: receptorul, calea de conducere aferenta, componenta cerebrala si calea eferenta conexiunea inversa. Receptorul, segmentul periferic al analizatorului, este alcatuit din numeroase celule senzoriale al carui rol este sa preia diferitele forme de stimulari din mediu si sa le transforme intr-un limbaj universal, recunoscut de sistemul nervos: impulsul nervos.

Formele de stimulare ale mediului sunt extrem de variate - unde luminoase, unde sonore, substante chimice cu gust si miros, deformari superficiale sau profunde ale tegumentului, modificari ale pozitiei corpului si a chimismului sau, etc. Pentru economia actiunii, fiecare tip de stimulare se adreseaza unui receptor specific, raspunzator doar de ea, si este insensibil pentru celelalte forme de stimulare.

Codarea nervoasa transformarea stimulilor in impuls nervos este prima codare la care informatia este supusa in lantul procesarilor din cadrul blocului cognitiv. Influxul nervos odata format, este preluat de fibrele nervoase ale caii aferente si transmise componentei cerebrale a analizatorului. Caile aferente sunt si ele specifice fiecarui tip de informatie exista cai de conducere aferente pentru vaz, altele pentru auz, etc. Aceasta inseamna ca la cortex ajung numai semnalele cu cea mai mare valoare informativa, deci cele mai semnificative din punct de vedere adaptativ.

Destinatia finala a tuturor informatiilor senzoriale este cortexul cerebralla nivelul caruia informatia sufera o multime de procesari. Preluare stimulilor din mediu, codarea lor in impuls nervos, conducerea si filtrarea de-a lungul caii aferente si proiectia si sintezele in ariile corticale primare si secundare fac obiectul procesarilor ascendente de informatie.

Dupa cum se observa, preluarea informationala nu este un proces pasiv, nu toata informatia preluata de receptori este transmisa centrilor corticali spre prelucrare. Caracterul activ al acestui stadiu se releva in interventia unor procesari informationale care selecteaza ceea ce este esential indepartand neesentialul si in acelasi timp sunt puse in evidenta primele sinteze informationale.

La randul sau prelucrarea descendenta, implicand interventia celorlalte procese cognitive, are un caracter activ. Importanta preluarii informatiei din mediu, deci a senzatiilor si perceptiilor, se releva in special cand din motive diferite, actiunea acestora este diminuata sau anulata.

Deprivarea senzoriala totala, chiar din momentul nasteri echivaleaza cu blocarea dezvoltarii psihice. Chiar daca individul ar putea sa supravietuiasca, existenta sa ar fi limitata la vegetare, neputandu-se vorbi despre umanitatea sa, despre constituirea unui sistem psihic.

Experientele de claustrare indelungata navigatorii solitari, speologii izolati in pesteri dovedesc si ele importanta afluxului informational pentru creier. In lipsa lui, subiectul este cuprins de o adevarata foame informationala, ceea ce determina prin compensare, o intensificare a activitatii psihice a creierului manifestata prin generarea unei productii fantasmatice de imagini care sa suplineasca vidul informational.Psihicul reprezinta o organizare sistemica, ce include 4 mari categorii de mecanisme psihice: mecanismele informational-operationale, mecanismele psihice stimulator-energizante, mecanismele psihice reglatorii si mecanismele psihice integratoare.

Traind intr-un mediu informational, omul are nevoie de o serie de instrumente care sa-i permita operarea adecvata cu informatii. Unele dintre aceste instrumente sunt mecanismele psihice de prelucrare a informatiilor.

Prin toate, el prelucreaza informatiile, dar fiecare o face in felul sau, dispunand de functii specifice. Prin senzatii, omul capteaza, inregistreaza si efectueaza o prelucrare initiala destul de simpla a informatiilor.

La nivelul lor, nu-i sunt accesibile decat insusirile concrete simple, izolate ale obiectelor si fenomenelor, care sunt insa insuficiente pentru adaptarea rapida la mediu. De aceea el recurge la perceptii, ca mecanisme psihice de prelucrare aprofundata nu a insusirilor, ci a obiectelor luate ca intreguri distincte, ca trasaturi ce contin elemente inter-relationale.

La acest nivel omului ii este accesibila semnificatia obiectelor in virtutea careia, acestea capata valoare adaptativa. Perceptia este legata "de aici si acum" de ceea ce se intampla in prezent. Pentru a evoca experiente trecute, omul se serveste de reprezentare, prin intermediul careia isi reexprima experienta. Unele dintre aceste mecanisme, dar mai ales senzatiile si perceptiile functioneaza la nivel intrasemantic, rolul lor fiind, mai ales, de a extrage informatii din semnale si de a asigura, traducerea ei in comportamente.

Reprezentarea functioneaza la nivelul semantic al identificarii obiectelor. Mecanismele de prelucrare primara a informatiilor, apar si se dezvolta in activitate, astfel incat ele sunt mijloace eficiente, ameliorativ-optimizatoare.

In diferite lucrari de specialitate, termenul de senzatie, prezinta unele "ambiguitati" datorate disputelor teoretice in care a fost implicat. Psihologia contemporana ofera definitii de lucru, operationale ale senzatiei, uneori intr-o forma generala.

Astfel pornindu-se de la considerarea stimulului ca o "sursa fizica de energie care activeaza organul de simt", se arata ca termenul de senzatie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul raspunde la stimuli Feldman Din perspectiva psiho-cognitivista, senzatia este definita ca "eveniment psihic elementar, rezultand in tratarea informatiilor in SNC, in urma stimularii unui organ de simt " Bonnet, Asemenea definitii sunt prea generale si nespecifice.

Ele conduc la confundarea senzatiei cu alte procese prin care organismul raspunde la actiunea stimulului.

Experiente unice in ‘Livada senzoriala’, ‘plantata’ nu departe de Timisoara! FOTO!

Pentru a surprinde specificitatea senzatiei, este indicata compararea senzatiei fie cu unele fenomene inferioare cum ar fi excitatia, fie cu unele superioare eica de exemplu perceptia.Carti senzorialeJucarii motricitate. Cartea senzoriala cu activitati Montessori este o jucarie inovatoare, de tip quiet book, fabricata din materiale naturale, manual, in Romania, si pentru realizarea ei s-au selectat activitati de tip educativ, Montessori.

Copilul are posibilitatea de a invata mai multe concepte simple, intr-un mod placut si sigur, cu ajutorul acestei carticele. Cartea senzoriala este fabricata din fetru, in culori vii, cu elemente frumos decorate, prinderea pieselor detasabile fiind facuta cu scai sau capse, si desi este recomandata de la 1 an, aceasta contine si cateva piese de dimensiune mai mica, de aceea va recomandam supravegherea copiilor mai mici de 3 ani, sau care au tendinta de a baga obiecte in gurita, cand se joaca.

Ioana Plugaru — Cartea este foarte draguta, decupajele sunt din fetru subtire si finisajele sunt ok.

imaginea senzoriala este

As fi preferat sa fie coperta goala astfel incat sa o pot personaliza. Andra M — Nicoleta Apostol — Carticica este exact ca in fotografii. Imi place. Ca si rezumat, carticica este fix ce am comandat.

Molon labe shirt 1776

Anda Balanescu — Stoian catinca — Fetita mea de 2 ani este foarte incantata. Mada — Simona — O carte excelenta pe care o recomand cu toata inima. Va multumesc pentru seriozitate si rapiditatea cu care mi-ati trimis-o! Numai bine! Malinchi Alexandra — Bokor Andreea — Bobulescu Diana — Paraschiv Mariana — Voicu Cristina — Anonim — Macovei Andreea — O carte care trezeste interesul copiilor.

Bulb Networks and Design —


Bookmark the permalink.

Responses to Imaginea senzoriala este

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *